Ca tot vorbiram de Galata, de cealalta parte a Cornului de Aur poti ajunge traversand pe unul dintre cele patru poduri care unesc cele doua tarmuri ale estuarului. Cel mai simplu sa ajungi acolo, este insa tot cu tramvaiul, al carui capat de linie este reprezentat de cel mai important obiectiv turistic din aceasta parte a orasului si anume Palatul Dolmabahce. Si stadionul lui Besiktas care e vis-a-vis. :)
|
Poarta Palatului Dolmabahce |
Palatul Dolmabahce reprezinta opera megalomaniei celui de-al 31-lea sultan otoman, Abdulmecid si lui frate-su Abdulaziz. Baietii astia s-au gandit prin ei prin 1853, ca Palatul Topkapi este prea invechit pentru asa sultani mareti ca ei si au zis sa construiasca altul mai mare si mai frumos, pe Bosfor in jos. De reusit le-a reusit de minune cu constructia, insa banii luati din visteria statului si bagati in constructia Palatului nou Dolmabahce au dus la falimentul economic al Imperiului Otoman in 1875, urmat de independenta multor state aflate sub dominarea lor printre care si Romania. Noua constructie este de o extravaganta si un lux rar intalnite, pentru decorarea sa fiind aduse materialele cele mai scumpe din toate colturile lumii. Vizitarea Palatului se face in doua parti, intai camerele publice si apoi haremul, biletul pentru ambele costand parca tot 20 de lire. Din pacate fotografiatul in interior este interzis, ambele tururi sunt organizate de angajatii palatului si dureaza cam 40 de minute fiecare. Gradinile sunt la fel de superbe si luxoase ca si interiorul. Ataturk, fondatorul Republicii Turce in 1922 si primul presedinte al Turciei moderne s-a instalat si el aici si tot aici a murit in anul 1938. Se poate vizita si dormitorul sau alaturi de cele ale sultanilor.
De la Dolmabahce pleci tot cu tramvaiul, insa ar trebui sa cobori la statia Karakoy, inainte de a intra pe podul Galata si de a traversa Cornul de Aur. De aici urci pe dealul Galatei, daca esti foarte ambitios pe jos, daca nu cu cel mai scurt metrou din lume, cu o singura statie, denumit sugestiv "Tunel". Pentru un bilet care costa 2.5 lire dus, in 90 de secunde esti in varful dealului. De aici poti sa iei un alt tramvai retro pana in piata Taksim, inima Istanbulului modern. Daca alegi mersul pe jos, de o parte si de alta a strazii ai nenumarate magazine de haine, incaltaminte, restaurante, fast fooduri, un Istanbul nou si modern, cu totul diferit fata de cel antic din Sultanahmet.
Piata Taksim mai este cunoscuta si pentru demonstratiile care au loc aici cand multimea e nemultumita sau pentru atentatul sinucigas din 2010.
|
Turnul Galatei |
Dupa ce te-ai saturat de cumparaturi, si alegi sa cobori dealul Galatei pe jos, pe la jumatatea coborarii dai de
Turnul Galatei, construit de genovezi pe la 1380, care cu o inaltime de 67 de metri a reprezentat pentru multa vreme cea mai inalta constructie din Istanbul. Sa urci cu liftul in varf costa 11 lire turcesti, insa privelistea care iti apare in fata ochilor merita fiecare banut. Din varful turnului ai tot Istanbului la picioare, o panorama extraordinala a orasului pe 360 de grade. Tot aici ai si un restaurant si o cafenea daca vrei sa iei masa la inaltime, privind Bosforul, Cornul de Aur si agitatia de jos.
Pornind tot pe jos de la turnul Galatei, daca te mai tin picioarele, traverseaza Cornul de Aur pe jos pe podul Galatei sau pe Podul Ataturk. Vei da de o gramada de pescari care nu m-am prins cum de nu-s incurca nailonul in vasele si barcile care se tot perinda pe sub poduri. De cealalta parte, ajungi in Eminonu, cu alte moschei impunatoare cea mai mare fiind Moscheea Yeni si cu al sau Bazar Egiptean de Mirodenii, situat fix in spatele Moscheii. Aici noi ne-am saturat de mers pe jos si am capitulat, luand tramvaiul pana inapoi in Sultanahmet.
Cam asta poti face in Istanbul in doua zile jumatate, sau cel putin la asta m-a dus pe mine capul. Cand voi ajunge din nou acolo, voi aloca mai mult timp relaxarii decat alergarii intre obiectivele turistice, voi petrce mai mult timp pe ingustele strazi prafuite ale orasului, prin ceainariile traditionale, ma voi juca mai mult cu pisicile prezentepe strada in numar mai mare decat cainii in Bucuresti.
Daca reusesti sa treci peste impulsul initial de a lua la bataie vanzatorii turci atat de insistenti, si nu te limitezi la a vizita doar obiectivele turistice cele mai cunoscute, care din pacate sunt si extrem de aglomerate, Istanbulul ti se va parea un oras minunat, o ingemanare de traditii, de stiluri si de veacuri, unde modernul se impleteste cu anticul intr-un mod cu totul fermecator. Este singurul oras in care am vazut la orice colt de strada barbieri, cizmari, lustruitori de pantofi si alti mici mestesugari care si-au pierdut de mult locul intr-o Europa care alearga poate mult prea repede catre globalizare si modernizare.
|
Intrarea in Dolmabahce |
|
Garda |
|
Intrarea in Palat |
|
Gradina Dolmabahce |
|
Gradina Dolmabahce |
|
Gradina Dolmabahce |
|
Palatul Dolmabahce |
|
Tramvai de la Tunel la Taksim |
|
Turnul Galata |
|
Podul Galata peste Cornul de Aur |
|
Sultanahmet-ul vazut din Turnul Galata |
|
Podul peste Bosfor |
|
Pescari in Cornul de Aur |
|
Captura |
|
Frumusetile locale. :) |
Dupa parerea mea Istambulul are ceva aparte, situandu-se la confluenta intre doua mari culturi- orientala si occidentala. Incadrarea lui in vre-un tipar imi este imposibila, insa in mare, imi doresc sa il revad si sa il redescopar!
RăspundețiȘtergere