Ma gandesc....

Ma gandesc sa.... nu ma mai gandesc.....
Ma gandesc sa m-apuc iar de scris....
Sa m-apuc...sa nu m-apuc.... Adevarul e dincolo de noi :)))

Liber la telefoaneeeeeee! la bord :))

WIZZ AIR IMPLEMENTEAZĂ NOI REGULI CARE PERMIT FOLOSIREA DISPOZITIVELOR ELECTRONICE PORTABILE LA BORDUL AERONAVELOR

Wizz Air, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi de Est*, va permite pasagerilor folosirea dispozitivelor electronice portabile (DEP), precum telefoanele mobile, eBook-uri sau tablete PC, pe toate zborurile companiei. Noile reguli pentru utilizarea DEP la bordul aeronavelor au fost emise de către EASA - Agenția Europeană de Siguranță a Aviației şi adoptate de către Autoritatea de Aviaţie Civilă din Ungaria. În conformitate cu acestea, Wizz Air va permite utilizarea acestor dispozitive în modul de funcţionare zbor, în orice fază a zborului.  

Wizz Air lanseaza WIZZ Privilege Pass

O chestie utila pentru cei care calatoresc mult in Europa si mai au si idei geniale cum ar fi adusul de cadouri la copii, nevasta, atentii la prieteni si alte nebunii. 

Care ati zburat vreodata cu orice companie low cost probabil v-ati lovit de buluceala de la imbarcare sau de probleme cu geanta prea mare, prea grea, prea maro sau mai stiu eu cum, lucruri scoase in evidenta de personalul nu intotdeauna foarte serviabil, care are probabil target la prinderea "infractorilor" cu geanta prea burdusita si care nu platesc cei 40 de euro sau cat o fi suplimentari.

No comment

Meteora. Tot mai sus! da nu de Guess Who

Povesteam acum câteva zile, cum că în drum spre Zakynthos, ne-am abătut pentru a petrece o noapte la Meteora. Nu am ocolit mult, doar vreo sută de kilometri, spre oraşelul Kalambaka, cel mai apropiat de complexul monahal Meteora. Mai concret, la Larissa am ieşit de pe autostradă şi am mers spre Trikala, apoi mai departe până la Kalambaka.

Cam tot creştinul de rând a auzit, măcar în treacăt de Meteora, mănăstirile de pe stânci, al doilea mare complex monahal al ortodoxiei, după Muntele Athos. Aşa că dacă tot am auzit şi eram în trecere p-acolo, am zis sa vedem cu ochii noştrii minunea.

Kalambaka ăsta, e un orăşel mic, fix în centrul Greciei continentale, care se diferenţiază de toate celelalte doar prin faptul că Dumnezeu le-a aşezat în apropiere nişte ditamai stâncile de gresie, iar nişte călugări ambiţioşi s-au gândit că ar fi bine să construiasca nişte mănăstiri fix în vârful lor.

Stâncile îţi apar al naibii de impresionante când te apropii de ele dintre Trikala, care se află în mijlocul unei câmpii. Mergi, mergi, mergi prin câmpia aia, la fel cum mergi prin pitorescul Bărăgan între Feteşti şi Drajna, şi deodată îti răsar în faţă ditamai bolovanii. Mănăstirile nu se văd din partea asta, fiind al naibii de bine pitulate printre stânci, abia după ce traversezi tot oraşul şi începi să urci pe un drumeag îngust, ţi se dezvăluie în întreaga lor spendoare.

Şi-am fost şi-n Pula. Aia din Croaţia

PULAAAAAAAA

De 1 Mai lumea se duce la mare. Eu n-am fost niciodată de 1 Mai la Vama Veche, Costineşti, sau pe unde mai e la modă să te duci să te-mbeţi mangă şi să îngheţi de frig pe litoralul nostru. Aşa că acum vreo 3 ani m-am gândit să recuperez şi împreună cu un coleg de servici, la fel de petrecăreţ la mare de 1 Mai ca şi mine, am zis că ce loc mai bun ar fi să petrecem mini-vacanţa de Ziua Internaţionala a Muncii, decât în cunoscuta staţiune Pula. Cunoscută datorită denumirii, că în rest nu cred că ştie cineva cum e p-acolo.

După ce ne-am hotărăt noi, am anunţat consoartele din dotare în legătură cu măreaţa noastră idee, am rezervat la repezeală un apartament cu două camere în buricul târgului, găseşti N variante la o simplă cautare pe google, şi duşi am fost.

Între timp ni s-a mai alăturat un prieten + nevasta, aşa ca am plecat 6 oameni spre Pula. :)

Despre drumul până la Zagreb am mai povestit aici şi aici, iar de la Zagreb până la Pula mai sunt vreo 270 de km via Rijeka. Acum 3 ani, autostrada dintre Rijeka şi Pula era în lucru, însă presupun că acum e gata la ritmul la care croaţii îşi dezvoltă infrastructura. Însă atunci, fără porţiunea aia de autostradă, şi calculând şi cam o oră de învârtit aiurea prin Rijeka, în centrul căreia am ajuns din întâmplare, am făcut cei cam 1200 de km în 16 ore.